Toamna A sosit ca-ntotdeauna Cu-n iz umed, răcoros Și cu aere de Doamnă, Peste sat frumoasa Toamnă. Și a-nceput să bată frunza, Arămie și uscată, Așternând-o-n covorașe Pe la fiecare poartă. Și cu stropi mărunți de ploaie, Așternuți parcă cu dor, Își hrănește ca o mamă Și pământul din obor. Frumusețea ei e-aparte, Totu-i ruginiu, uscat, Diminețile cu ceată Soarele l-au izolat. Iar în aer mai plutește Câte-o frunză ca o pană, Ce mai aere de Doamnă Are și frumoasa Toamnă. amatorul 🇷🇴 2020