La fereastra casei mele La fereastra casei mele, Într-un brad verde, frumos, E un cuib de păsărele, Ascuns între rămurele. Cu doi pui ce dau din aripi, Că-s prea mici, nu știu să zboare, Încă nu și-au pierdut puful, Ciripesc, e zarvă mare. Și se scutură, se-nfoaie, Din cuibar ei au ieșit Că un nor răzleț de ploaie Le-a făcut nițică baie. Nu știu dacă plâng sau cântă, Dar se-ntrec în ciripit, Glasul lor e ca o scripcă Subțirel, plăcut și blând. amatorul 🇷🇴 2020